Gripa sezonieră este o afecțiune respiratorie contagioasă, provocată de virusurile gripale cu fenomene de afectare generală, cu apariție sporadică, epidemică sau chiar pandemică.

Aceasta apare, în special, în sezonul rece al anului, respectiv lunile noiembrie – martie. Repercusiunile acesteia sunt de la moderate până la severe: ea poate cauza, în cele mai grave cazuri, decesul.

Din punct de vedere medical, există 3 tipuri principale de gripă:

• tipul A, cel mai patogen, implicat în pandemii, responsabil de până la 95% din cazuri de îmbolnăviri;
• tipul B, care determină îmbolnăviri locale, schimbându-se de la un an la altul;
• tipul C, cel mai slab patogen, de obicei afectează copiii mici.

Întotdeauna, gripa debutează brusc, agresiv. Perioada de incubație (perioada de la momentul contactului cu virusul până la apariția simptomelor) este în medie de 2-3 zile, însă poate acoperi o perioadă de până la 7 zile.

Printre principalele simptome se numără:

1. febră destul de ridicată: ~ 40^o C;
2. frisoane;
3. durere de cap intensă;
4. stare generală alterată;
5. tuse puternică,
6. dureri de gât,
7. nasul înfundat, rinoree;
8. slăbiciune, moleșeală;
9. ochii sunt roșii, iritați, sensibili la lumină.

O persoană afectată de virusul gripal este contagioasă, în medie, 1-2 zile înainte de apariția simptomelor și 3-5 zile după apariția acestora.

Cum diferențiem gripa de răceala sau Covid-19

1. Gripă vs. răceală

Sursa imaginii: aici.

Deși amândouă sunt tipuri de infecții localizate la nivelul căilor respiratorii superioare, ambele cauzate de viruși și amândouă se pot vindeca și fără să aducă complicații, acestea sunt foarte diferite în esență.

Gripa se remarcă, în primul rând, prin agresivitate și debutul brusc. Răceala poate apărea în orice anotimp, pe când gripa își face simțită prezența în lunile reci ale anului.

Când este răcit, pacientul se confruntă cu stări de oboseală, strănut, tuse seacă sau productivă, nas înfundat sau rinoree. În cazul gripei însă, lucrurile stau puțin altfel: debutul este brusc, cu febră mare, care durează și 5 zile uneori, pacientul prezintă o oboseală persistentă, dureri musculare și de oase, cefalee, stare de rău general, roșu în gât și tuse chinuitoare etc.

De reținut este că, la gripă, febra este întotdeauna mare, de peste 39-40^o Celsius. De asemenea, nu există gripă neînsoțită de febră.

Pe lângă durata semnificativ mai lungă a gripei în comparație cu răceala, sechelele cauzate de gripă sunt considerabil semnificative față de cele ale răcelii, la fel ca și perioada de convalescență.

Deși există și cazuri în care cele două pot fi destul de similare, testele speciale pot spune dacă o persoană are sau nu gripă.

2. Gripă vs. COVID-19

Atât gripa, cât și COVID-19 sunt boli respiratorii contagioase, însă sunt cauzate de virusuri diferite (virusuri gripale vs. SARS-CoV-2). În unele cazuri, manifestările sunt atât de similare, încât diferențierea lor doar pe baza simptomelor este dificilă. De aceea, de cele mai multe ori, testarea este necesară pentru a ajuta la confirmarea diagnosticului.

Deoarece au drept cauză virusuri diferite, gripa și COVID-19 pot co-exista la aceeași gazdă.

Tocmai din acest motiv, vaccinarea antigripală este o metodă binevenită de prevenție. Ea nu ne imunizează împotriva COVID-19, însă ne poate ajuta la evitarea contactării unei gripe, care ne-ar slăbi imunitatea și organismul și ne-ar face o țintă mult mai ușoară în fața noului virus.

Pentru diagnosticarea și diferențierea acestor afecțiuni, este importantă o descriere precisă și amănunțită a tuturor semnelor și simptomelor. Acestea, alături de investigațiile paraclinice, îl ajută pe specialist să stabilească un diagnostic corect și să recomande tratamentul corespunzător.

Prezentarea la medic în stadiul incipient, de la apariția primelor simptome, vă ajută să preveniți numeroase complicații.

Sursa imaginii: aici.

Cum ne putem proteja de gripa sezonieră

Așa cum am anticipat anterior, cea mai eficientă măsură de profilaxie împotriva gripei este vaccinarea, alături de respectarea unor norme de prevenție, cum ar fi:

1. Respectați regulile individuale și generale de igienă:

• Spălați-vă cat mai des pe mâini cu apă și săpun, utilizați dezinfectanți pe bază de alcool;
• Evitați să duceți mâna la ochi, nas sau gură și acoperiți-vă nasul și gura atunci când tușiți sau strănutați;
• Dacă prezentați simptome (dumneavoastră sau copilul dumneavoastră), luați legătura cu medicul de familie și evitați să expuneți colectivitatea etc.

2. Evitați contactul cu persoanele bolnave sau suspecte;
3. Utilizați masca de protecție pentru a proteja persoanele cu care veniți în contact;
4. Adoptați un stil de viață sănătos, care să cuprindă o alimentație echilibrată, limitarea viciilor, respectarea normelor de odihnă și efectuarea cu regularitate a exercițiilor fizice.
5. Aerisiți zilnic camera în care dormiți sau spațiul în care lucrați. Aerisirea încăperilor sau a birourilor cu menținerea unei temperaturi de 18-22^o C și igienizarea corespunzătoare a spațiilor și suprafețelor este esențială.

Cine ar trebui să se vaccineze?

Vaccinarea este principalul mijloc de prevenire a gripei și a complicațiilor sale, deși vaccinurile nu vă protejează neapărat de orice tulpină de gripă.

Vaccinarea antigripală anuală este recomandată tuturor celor cu vârsta de peste 6 luni (cu excepții rare), în special grupurilor cu risc crescut, ce includ sugarii și copiii mici, femeile gravide, persoanele de 65 de ani și mai mari, cei cu afecțiuni cronice respiratorii sau cardiace sau cei cu sisteme imunitare compromise.

Excepție de la administrarea vaccinului antigripal fac:

• copiii sub 6 luni,
• persoanele cu un istoric de reacții alergice severe la componentele vaccinului sau la o doză anterioară de vaccin gripal;
• oamenii cu o alergie severă la latex.

Vaccinul antigripal este îmbunătățit de la an la an, deoarece, în timp, tulpinile virusurilor se modifică. Datorită acestui fapt, vaccinarea este recomandată și ea anual.

Vaccinul antigripal devine eficient după 14 zile de când a fost făcut. De aceea, perioada începând cu luna octombrie reprezintă cel mai bun moment pentru vaccinarea antigripală. Uneori, în primele 2-3 zile de la vaccinare pot să apară unele reacții adverse precum secreții nazale, dureri de cap, greață și diaree, oboseală sau lipsa poftei de mâncare.

Metode de tratament al gripei

Tratamentul gripei poate consta într-o împletire a tratamentului naturist, adjuvant cu tratamentul antiviral.

Cel mai adesea, odihna și o dietă bazată pe lichide sunt cele mai bune metode în tratarea de bază a simptomelor ușoare de gripă. De aceea, un bun aliat în lupta cu gripa ar putea fi:

• consumul ridicat de ceaiuri și supe calde (ex. ceaiul de lămâie, ceaiul de ghimbir, ceaiul verde, ceaiul de cătină – toate îndulcite cu miere);
• consumul de fructe și legume crude;
• inhalații cu uleiuri esențiale de eucalipt, mentă, cimbru, oregano;
• masajul cu uleiuri esențiale, băi în apă fierbinte cu sare;
• gargara cu apă caldă și sare;
• umidificarea aerului.

Gripa NU SE TRATEAZĂ CU ANTIBIOTICE, întrucât este cauzată de un virus. Antibioticele pot fi recomandate însă în cazul complicațiilor.

Medicul dumneavoastră este cel ce vă poate prescrie medicamentele antivirale pentru a trata gripa. Durata unui tratament antiviral poate varia între 5-14 zile, în funcție de evoluția stării de sănătate a pacientului și de răspunsul organismului său la tratament.